Dr. Sylvia Lammers a observat pe baza studiului că, în comparaţie cu băutorii problemă de sex masculin, femeile din aceeaşi categorie provin mai ales din familii în care au existat probleme legate de alcool. Ele sunt mai predispuse la a dezvolta forme combinate de dependenţă la alcool şi bezodiazepine şi totodată suferă de tulburări organice mai mari din cauza băuturii. De asemenea, ele beau în mai mare măsură pentru a scăpa de sentimente negative ca tensiunea, anxietatea, melancolia şi alinarea.
Luptându-se cu prejudiciile, Lammers S. demonstrează că familiile care au probleme cu băutura nu sunt mai masculine decât celelalte femei. Ea este însă de acord cu faptul că unele femei se folosesc într-adevăr de un consum exagerat de alcool pentru a avea acces la „lumea bărbaţilor”. Lammers S. afirmă însă că şi acest lucru ar avea de a face cu fluctuaţiile hormonale datorate ciclului menstrual, care reduc stabilitatea în cazul farmacocineticii alcoolului, de aceea efectul alcoolului asupra femeilor este mai puţin predictibil decât în cazul bărbaţilor.
Autoarea descrie un studiu al funcţiilor fiziologice şi al efectelor consumului de alcool la un grup eterogen de 45 de femei băutoare problemă. Printr-un interviu semistructurat femeile au fost întrebate despre momentele importante din istoria dependenţei lor, despre efectele psihologice ale alcoolului şi despre relaţiile apărute în timp între abuzul sexual, problemele de cuplu şi problema cu alcoolul. Autoarea face o distincţie între funcţiile direct raportate la problemă şi cele care nu se raportează la problemă, între efectele pozitive şi negative şi între efectele asupra percepţiei şi asupra comportamentului. Toate femeile care au luat parte la studiu au părut a fi folosit alcool pentru a reduce sentimente negative (autoadministrare de medicament).
Pentru majoritatea femeilor totuşi alcoolul a avut şi multe alte funcţii. Multe dintre femei, consumând alcool au resimţit direct sau indirect efecte pozitive. De exemplu acesta le-a permis (a făcut posibil) să opună mult mai multă rezistenţă partenerului, sau dorinţelor partenerului, le-a imbunătăţit funcţionarea socială şi a servit ca semn de sfidare sau ca strigăt de ajutor. Funcţiile consumului de alcool s-au schimbat însă în timpul carierei de băutoare a femeii; la început erau multe funcţii pozitive. Într-un stadiu mai târziu, reducerea emoţiilor negative a ajuns să-şi depăsească rolul. Lammers S. examinează această funcţie a consumului de alcool în rezolvarea problemelor cu partenerul.(n=23) şi femei care au spus că aceasta nu a jucat un rol în încetarea problemelor lor cu alcoolul (n=18) demonstrează că primul grup a folosit mai frecvent alcool pentru a face faţă situaţiilor; băutul a făcut posibil pentru ele să continuie o relaţie nesatisfăcătoare pentru că le făcea posibil să işi suprime sentimentele negative sau să vină în întâmpinarea numai în sens sexual a dorinţelor partenerilor lor, asta pentru că sub influenţa alcoolului le era mai puţin teamă să spună „NU”.
Femeile care într-un anumit moment al vieţii lor au fost victima violenţelor sexuale (n=23) au declarat mai des că ajustarea sau constrângerea identităţii personale sau sexuale ar fi o funcţie a consumului de alcool decât femeile băutoare care nu au avut în trecut cazuri de violenţă sexuală (n=22). Şi mai mult, femeile abuzate sexual au declarat mai multe tentative de sinucidere, mai multe probleme de mâncare şi mai multe probleme cu băutul, şi de asemenea au declarat că au avut o perioadă mai scurtă în care au băut fără probleme înainte să ajungă la dependenţă. Printre aceste femei alcoolul a apărut a fi prezent mai des în miezul problemelor şi pentru aceste femei el a servit de asemenea şi altor funcţii pe lângă reducerea sentimentelor negative. În particular efectul reconfortant de a da o identitate pozitivă cauzat de băut se dovedeşte a fi important.
de S.Lammers, 1999
Traducere Ruxandra Marcu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu