Ipoteza studiului: comunicarea maritală pozitivă, definită ca frecvenţa interacţiunii şi inţelegerea problemelor substanţiale care afectează cuplul va media relaţia între părinţii alcoolici, mediul comun împărţit şi abuzul şi dependenţa de alcool la femeile COAs (copil adult care provine din părinţi alcoolici).
Metoda: subiecţii, în număr de 4449 femei , au fost aleşi întrei perioade diferite: 1984, 1989, 1994. Femeile aveau vârste cuprinse între 19-27 ani în 1984, 24-32 ani în 1989 şi 29-37 în 1994. 57% dintre ele erau căsătorite, în timp ce 22% nu au fost niciodată căsătorite.
21% (n=939) femei din acest studiu au intrat în categoria COAs.
19% (n=826) dintre femei au identificat că având doar tatal alcoolic şi nu ambii părinţi.
Instrumente de măsurare: suplimentarea consumului de substanţă şi alcool la femei NLSY(National Longitudinal Survery of Youth) în cele trei perioade amintite 1984, 1989 şi 1994 a inclus întrebări asupra patternului consumului de alcool, frecvenţa şi cantitatea consumului, problemele relatate asociate cu consumul de alcool, referitoare la cine e alcoolic şi e un băutor problemă şi nu în ultimul rând întrebări referitoare la impactul consumului de alcool în şcoală şi la slujbă.
Instrumente de măsurare: pentru a măsura coeziunea în comunicarea maritală autorii au folosit două scale:
Dyadic Adjustment Scale (DAS) – care măsura coeziunea diadică
Questions on the Marital Communication Scale (MCS) – care măsura comunicarea maritală
Rezultate obţinute şi conluzii: în acest studiu s-a identificat un mediator multiplu de model structural latent al transmiterii consumului de alcool între femeile COAs. Studiul încorporează perspectiva de-a lungul vietii şi modelul longitudinal. Rezultatele acestui studiu sugerează influenţa ulterioară directă pe care o are un părinte alcoolic în abuzul şi dependenţa de alcool în cursul vieţii şi aceasta poate fi diminuată la femeile COAs în jurul vârstei 20-30 ani.
Transmiterea atitudinilor familiale specifice alcoolului poate reprezenta o cale a influenţei factorilor psihosociali în transmiterea alcoolismului la generaţiile următoare.
În acest studiu patternul comunicării interpersonale moderează efectiv relaţia indirectă care există între alcoolismul parental, influenţa mediului şi consecinţele adverse ale alcoolului asupra femeilor COAs. Un feedback pozitiv în comunicarea intimă este indicată pentru interacţiunea diadică suportivă. Coeziunea diadică prezentă aici a sugerat că intensificarea şi dezvoltarea comportamentelor de comunicare efectivă pentru cuplurile cu probleme de alcool aflate în terapie, pentru unul sau ambii parteneri ar trebui să rămână un aspect terapeutic major şi scopuri de tratament.
Limitele studiului includ posibilitatea ca unele rezultate să reprezinte influenţa negativă a alcoolului în familie şi le privează de comunicarea maritală. Generalitatea poate fi limitată de factori cum ar fi adaptarea, comunicarea maritală autoraportată, certitudinea statusului COA. Aici sunt argumente valide pentru folosirea măsurilor de autoraportare, ambele în cazul comunicării maritale şi în evaluarea problemelor de alcool a membrilor familiei. De fapt, aceste evaluări ale alcoolisamului familial reprezintă erori lipsă în preferinţa relativă pentru un alcoolic oarecare decât în altă direcţie.
În final, rezultatele studiului reprezintă un pas important în înţelegerea faptului că consumul de alcool la femeile COAs poate fi moderat, dar sunt însă necesare mai multe studii care să confirme aceste date. Rezultatele menţin promisiunea pentru clarificarea viitoare în evaluarea copiilor de alcoolici şi sugerează că varietatea factorilor psihosociali în viaţa adultă a femeilor COAs poate servi la intensificarea optimismului cu respect a predilecţiei sau a vulnerabilităţii faţă de abuzul şi dependenţa de alcool.
de K.M.Jennison, K.A.Johnson, 2001
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu