Sahul este cel mai bun mijloc cognitiv de invatare prin joc Este cel care stimuleaza gandirea rationala, coerenta, logica, structurata, stimuleaza analiza si sinteza, procese cognitive pe care copiii le duc in viata de adult si nu poate sa fie decat in avantajul fiecaruia. Ajuta copiii sa inteleaga ca orice schimbare presupune costuri si beneficii si sa isi asume deciziile, pentru ca orice decizie preluata din exterior nu este asumata si integrata pe termen lung.
Depresia apare adesea ca exprimare a incapacitatii de a accepta ceea ce ni se intampla, a evenimentelor negative. Sah-ul ii ajuta pe copii sa integreze ideea ca in viata castigam precum si pierdem uneori si ca amandoua situatiile ne ajuta sa ne dezvoltam si sa crestem frumos, sa invatam din experiente anterioare si sa folosim in experiente noi ceea ce am invatat. Cu alte cuvinte invata copiii ca o pierdere nu trebuie sa fie perceputa ca dezatroasa, precum un castig nu il putem extrapola in viata noastra ca un lucru care ne defineste intru totul.
Prin jocul de sah copiii stabilesc strategii, creeaza scenarii, ii inteleg mai bine la nivel cognitiv pe cei cu care sunt in directa interactiune. Sah-ul este un antrenament mental eficient in copilarie si mai apoi la varsta adulta, la fel cum sportul este un antrenament fizic.
Studiile de specialitate afirma ca micutii nostri se nasc genii si ca dezvoltarea lor ulterioara depinde in mare masura de cum ii stimulam, educam si incurajam.
Un alt beneficiu al sah-ului este acela ca incurajeaza competitia la copiii mai putin competitivi, mai introvertiti si creste stima de sine. Pe de alta parte, un alt beneficiu al jocului de sah este acela ca, creeaza un echilibru intre cognitiv si emotional, echilibru de care avem nevoie si la varsta copilariei cum avem nevoi si la varsta adulta.
Copiilor cu dizabilitati le dezvolta memoria si procesele cognitive, le creste stima de sine si le da o valoare in plus. Ii invata ca toti pierdem si castigam in viata si ca nu sunt unii mai presus decat altii. Cognitivistii spun ca orice schimbare presupune costuri si beneficii pe care e important sa ni le asumam; iar sahul face asta prin faptul ca un castig se realizeaza in pasi, la fel ca si o pierdere si ca ceea ce facem noi duce la aceste aceste consecinte: de castig sau de piedere. In felul acesta ne creeaza pargia prin care devenim responsabili de propriile decizii si nu mai dam vina pe ceilalti sau pe alti factori exteriori. Aici sah-ul lucreaza supra controlului impulsurilor. Pe de alta parte, tot cognitivistii spun ca “nimic nu trebuie nu necesitate” – asa cum sah-ul ne spune ca nu trebuie sa ne grabim ca sa nu regretam mai apoi. Ca exista un timp pe care fiecare ni-l acordam ca sa decidem si ca nu timpul ne preseaza ci noi il presam… De aceea sah-ul ne arata beneficiile rabdarii si ca astfel invatam cum putem ajunge acolo unde ne dorim fara sa alergam. Mai mult, sah-ul disciplineaza copiii.
Jocul de sah disciplineaza copiii, invatandu-i ca fiecare are un timp care e dezirabil sa fie respectat. Ajuta la respectarea regulilor, deoarece sahul este un joc cu reguli clare, care nu pot fi incalcate. Sah-ul invata copiii sa se implice in propria viata si sa devina responsabili, asa cum si in jocul de sah se implica, sunt acolo si sunt responsabili de decizia pe care o iau.
Sah-ul ne invata ca daca pierdem un pion, putem castiga regina… si ca in viata nu exista castig-castig si exista o alternanta intre castig si pierdere si e important sa aflam asta din timp ca sa invatam din experientele noastre si sa facem fata emotional si cognitiv mai bine la pierderile, conflictele care apar pe parcursul vietii. Sahul da copiilor “curajul de a face o incercare”!
